Sibiu

În anul 2007, Sibiul a fost, împreună cu Luxemburg, Capitala Culturală Europeană, fiind primul oraş din estul Europei care a primit acest titlu. Înainte chiar de aderarea României la Uniunea Europeană, Sibiul primea deja recunoașterea caracterului său european, ca infrastructură, ca locație culturală, ca spirit. Pe parcursul acestui an minunat au avut loc în Sibiu peste 2.000 de evenimente din cele mai variate. Artele spectacolului, film, foto, arhitectură, arte vizuale, literatură, muzică, patrimoniu, conferințe. Spațiile publice și sălile de spectacol au fost scena unui maraton de evenimente. Programul Sibiu Capitală Culturală Europeană a fost un succes, însă anul 2007 nu a fost vârful, ci motorul dezvoltării Sibiului care, de atunci, s-a înscris pe o traiectorie pozitivă în domeniul cultural, al vizibilității, în domeniul economic, în domeniul turistic și chiar și în domeniul serviciilor și infrastructurii.

Oraşul a fost colonizat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela, prima menţiune documentară fiind făcută în anul 1191, sub numele de Cibinium. Începând cu anul 1366, oraşul îşi schimbă numele în Hermannstadt, devenit, după 1919, Sibiu. Perioada medievală a însemnat pentru Sibiu o dezvoltare economică pronunțată prin intermediul breslelor, care, treptat, au fost înlocuite de manufacturi și mici afaceri prospere. Ca cetate, Sibiul s-a dovedit invincibil în fața otomanilor și a trecut prin numeroase conflicte militare. Orașul a fost capitala Transilvaniei în perioada în care aceasta a fost principat habsburgic și, în același timp, a fost de-a lungul istoriei un important centru bisericesc, de educație și de cultură. În istoria mai recentă, Sibiul a fost un important oraș revoluționar care a participat activ în evenimentele lui decembrie 1989. Sibiul continuă să își scrie istoria, fiind un oraș modern, european, care are curajul și resursele să deschidă drumuri și să se remarce prin proiectele sale.

Sibiul este un oraş al superlativelor, care a adus numeroase premiere în această parte a Europei. Astfel, aici au fost atestate primul spital, prima bibliotecă, prima școală, prima farmacie, prima moară de hârtie, prima librărie, primul calendar, prima clădire de teatru, primul muzeu, primul pod de fontă, primul spital de boli nervoase, prima bancă cu capital românesc, prima fabrică de arcuri, prima fabrică de bere, prima fabrică de cântare, prima fabrică de mașini unelte, prima hidrocentrală, prima grădină zoologică, primul cinematograf în aer liber din România. Prima arhivă din România s-a deschis aici, iar primul ansamblu folcloric din România s-a înființat tot la Sibiu. Sibiul se mândrește și cu faptul că aici este atestată prima tipografie din Transilvania, aici s-au tipărit prima carte în română din Ardeal și primul ziar din Transilvania. Prima stațiune montană din România a fost Păltinișul, prima enciclopedie din România a fost publicată în oraș, primul muzeu de istorie naturală din România a fost fondat tot la Sibiu. Sibiul a fost, de asemenea, primul oraș din Transilvania care a fost iluminat cu curent electric și aici s-a introdus pentru prima dată în Transilvania un mijloc de transport electric. Conrad Haas a experimentat în zona Sibiului prima rachetă în trepte din lume.

Sibiul se dovedește a fi un deschizător de drumuri, un oraș cu un spirit inovator, prin oamenii săi și prin conjunctura istorică

Centrul istoric al Sibiului constituie cel mai mare ansamblu urban medieval din ţara noastră, cu numeroase vestigii păstrate din perioada respectivă, începând de la clădiri publice, case de locuit şi până la ziduri şi turnuri de apărare. Din cele patru incinte de apărare ale Sibiului au fost conservate până astăzi numeroase elemente. Prima incintă era în Piața Huet, din aceasta păstrându-se doar Turnul Scărilor și urme ale fostelor ziduri în pivnițele unor case. Cea de-a doua incintă mai există încă prin Turnul Sfatului și prin Turnul Pieței Aurarilor. Incinta a treia este mai amplă, fiind formată din zidurile de pe strada Centumvirilor - Piața Huet - strada Avram Iancu - strada Gh. Magheru - strada Funarilor – zidurile de pe strada Manejului - strada Pompiliu Onofrei – zidurile și turnurile de pe strada Cetății - Piața Unirii - strada Ioan Lupaș - strada Bastionului. Incinta a patra este formată din strada Movilei - strada Felinarului - strada Gheorghe Magheru - Piața 1 Decembrie 1918 - strada Regele Ferdinand - strada Nicolae Teclu - strada Pietrarilor - strada Zidului - strada Dârstelor - Spitalul de Pneumofiziologie. Piețele centrale ale orașului au și acestea o foarte mare însemnătate din punct de vedere arhitectural și istoric. În piețe și pe străduțele centrului istoric întâlnim la tot pasul imobile istorice, case în care au locuit personalități care s-a remarcat în țară și străinătate prin rezultatul muncii lor. Clădirile în diverse stiluri arhitecturale, se disting prin forma lucarnelor, a acoperișului, prin ancadramente și obloane.